Avatar - Fascinant..

Deşi deja au apărut nenumărate comentarii la adresa filmului, este incredibil efectul pe care îl poate avea. De câteva zile sunt captivată de soundtrack, de ideile ce s-au creat în mintea mea după vizionare... E ceea ce ştiam că am să vad, şi totuşi m-a surprins. E mai mult decât oameni supradimensionaţi, coloraţi, cu legături mult mai strânse cu natura decât cunoaştem în ziua de azi, cu ideologi ce ar trebui analizate. Cred că lăsând filmul ca atare deoparte, descoperi ideea pe care vrea să o redea. Nu e greu deloc, dar depinde de voinţa fiecăruia de a înţelege şi nu tratând totul ca un alt film pentru a face bani. Nu contest că nu de asta ar fi fost facut, vreau doar să exprim modul în care îl vad eu - un mesaj draguţ ce redă tuturor lipsurile din ziua de azi.

Vrea cineva sa ma insoteasca in Islanda?

Da, mi-a surâs într-o pauză ideea în timp ce mă uitam pierdută în spaţiu şi timp, la harta Europei avec ces pays, întrebându-mă cât de departe ar trebui să merg ca să nu mă poată ajunge nimeni şi să fie un loc ce mi-ar plăcea din punct de vedere geografic, climatic.. şi cam atât. Şi m-aş fi izolat astfel, şi mă gândeam că trebuie să găsesc ceva să plantez ca să îmi fac o grădiniţa la temperaturi sub 0 grade, şi să mă împrietenesc cu persoane ce vorbesc o limbă necunoscută mie, dar să fiu fericită. Să mă concentrez asupra lucrurilor ce îmi plac, un univers unde eu mi-aş impune regulile, sau.. poate totuşi ar trebui să le accept pe ale altora - nu m-am gandit prea mult la consecinţe - voi face nişte cercetări amănunţite în continuare. Cert e că m-a fascinat foarte mult punctul acela verde maroniu de pe harta din faţa mea, şi vedeam distanţa ce trebuie parcursă până la destinaţie... şi mi-am zis, voi ajunge acolo :))
Doamne, probabil sună incredibil de patetic, dar asta obişnuiesc să mai fac eu. Înainte totuşi de Islanda, va fi Noua Zeelandă :D şi înainte de aceasta, Anglia. Trebuie puse în ordine înainte. Acum că le-am redat după importanţa lor pentru mine, observ că aş ieşi mai ieftin dacă nu aş înconjura atât.. ce gând comun.
Toate acestea fiind spuse, caut persoane capabile de a mă însoţi. Vor fi supuse unui test. Nu ştiu încă nici pe ce criterii :)) unul totuşi ar fi tot sub forma unei întrebări: cât de mult rezişti cu mine? Fiindcă pot face habitatul să pară un calvar ;;)

Inceput de blog...

Nu credeam că voi fi una din ei. Nu vreau să par snoabă, dar mi-am spus de nenumarate ori că e o pierdere de vreme şi alţii pretind a fi superiori prin asta. În fine, nu o mai lungesc mult din moment ce mă aflu acum aici.
Am decis să 'dau viaţă' unor pagini proprii ce vor fi citite de cei ce ma suportă în viaţa reală, sau nu, sau poate pur şi simplu de oameni ce vor da vreodata de blog, şi să redau ideile ce îmi vin prin minte, sau lucruri ce trebuie să le spun dar de cele mai multe ori nu am ocazia să le spun şi rămân plafonate în timp, spaţiu, etc bla bla.
Am impresia încă de pe acum că va fi un blog de rahat. Rămâne de văzut totuşi...
Well... toate acestea fiind spuse, bine am venit în comunitatea blogurilor. Super. Sunt atât de entuziasmată... am de învăţat o lecţie la istorie. Au revoir.